Nu pot sa spun ca nu aceasta zi nu a avut acest efect, doar ca venirea serii a reusit sa ma gaseasca singura intr-o casa mult prea goala si pustie de sentimente.
Am incercat sa ignor acest sentiment si sa apelez la cutia cu sentimente pe care am umplut-o pe parcursul zile, dar acest lucru nu a fost posibil... poate ca este mai bine asa, pentru ca in ritmul acesta atunci cand o sa am mai mare nevoie de "rezerva de fericire" o sa am de unde sa folosesc... nu trebuie sa o irosesc pentru fiecare pasa proasta ce intervine in viata mea.
Nu stiu de ce, dar am simtit nevoia sa plang... sa ma descarc de o energie negativa ce imi inundase intreg corpul... dar de unde a venit aceasta energie negativa?
Acum spre seara am constientizat ca eu am luat in deradere aceasta sesiune si ma simt total nepregatita pentru examenele ce vor urma in curand.
Incerc sa imi canalizez intreaga seriozitate spre a indrepta aceasta problema.
Poate ca felul meu de a fi reuseste sa ma faca o straina in propiul meu corp atunci cand se apropie anumite examene grele din viata mea.
Simt ca nu am timp sa fac multe lucruri: nu reusesc sa gasesc 5 minute necesare sa las un mesaj unor persoane dragi care mi-au fost mereu alaturi, nu am timp sa ma zapez printre siteuri - lucru care imi face o deosebita placere, nu mai pot sta la bucatarie de teama sa nu pierd clipe pretioase fara rost... cu siguranta gresesc :(
Acum in timp ce scriu aceste randuri imi dau seama ca nu pot sa ma regasesc pe mine. E o lupta ciudata ce se petrece in interiorul meu... sper ca ziua ce vine sa aduca ganduri mai bune si sentimente colorate.
Ma gandesc ca daca nu as fi avut parte de o zi fericita...cu siguranta sentimentele urate si-ar fi intensificat puterea pe care au avut-o asupra mea.
Vreau sa iti multumesc pentru faptul ca esti alaturi de mine, ma intelegi si reusesti sa imi incarci cutiuta cu fericire si in astfel de momente.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu